O Nouă Ediție a Zilelor Filmului românesc la Roma

În perioada 5-7 iulie 2024, Ambasada României în Republica Italiană, Asociația Dacin Sara din București, Centrul Național al Cinematografiei din București și Accademia di Romania in Roma, în parteneriat cu Casa del Cinema - Roma, Biblioteca Europea - Roma și Digital World Printing - Roma, și cu patronajul Președinției Comisiei de Cultură a Camerei Deputaților și al Departamentului pentru Cultură al Primăriei Romei, organizează Zilele Filmului Românesc 2024 la Casa del Cinema din Roma.  

Ceremonia de deschidere a Zilelor Filmului Românesc 2024 de la Roma va avea loc vineri, 5 iulie 2024, ora 21:00, la Teatro all’Aperto - Casa del Cinema din Roma (Largo Marcello Mastroianni 1) și va fi precedată de prezentarea filmului Libertate în prezența actorului român Iulian Postelnicu și a scenaristei Cecilia Ștefănescu. Ceremonia de deschidere va fi urmată de proiecția filmului Libertate, în regia lui Tudor Giurgiu (România, 2023). Programul Zilelor Filmului Românesc la Roma cuprinde cinci proiecții, în limba română cu subtitrare în italiană, după cum urmează:

VINERI, 5 IULIE 2024, TEATRO ALL’APERTO

21:00 Ceremonia de deschidere și prezentarea filmului LIBERTATE în prezența actorului român Iulian Postelnicu și a scenaristei Cecilia Ștefănescu

21:30 Proiecția filmului „LIBERTATE” de Tudor Giurgiu (România, 2023) 

Accesul la ceremonia de deschidere și la proiecția filmului este liber, în limita locurilor disponibile, în urma confirmării participării la următoarea adresă de e-mail: roma.events@mae.ro

„LIBERTATE”: În zilele haotice ale Revoluției din decembrie 1989 care a răsturnat regimul comunist, orașul transilvănean Sibiu devine scena unui atac violent asupra unei unități de poliție care escaladează rapid într-o confruntare sângeroasă între militari, polițiști, protestatari civili și reprezentanți ai poliției secrete. Într-o încercare disperată de a scăpa de asediu, căpitanul de poliție Viorel este capturat de armată și aruncat într-o piscină goală împreună cu sute de prizonieri acuzați de terorism. Prezentat în premieră la Festivalul de Film Transilvania 2023, Libertate a fost apoi selectat în numeroase festivaluri internaționale, printre care Sarajevo, Cottbus, Salonic și Trieste.

Așa-numita revoluție din 1989 este, dintre evenimentele istoriei noastre recente, cea care nu a fost încă pe deplin înțeleasă. Acesta este unul dintre motivele pentru care am vrut să relatez in amănunt confuzia totală care domnea în rândul populației la acea vreme. Adevărul de atunci era ascuns în mod deliberat, iar manipularea realității devenise ceva obișnuit. Generația mea a dezvoltat astfel o psihoză față de așa-numiții teroriști: aceștia puteau fi arabi, spioni ruși sau agenți ai Securității. Mass-media a convins populația că acești “teroriști” chiar existau și deveniseră inamicul... Acum, la 30 de ani de la acele evenimente, știm că acei teroriști nu au existat... Au fost inventați în încercarea de a justifica ineficiența armatei și deciziile luate împotriva interesului colectiv. (T. Giurgiu)

SÂMBĂTĂ, 6 IULIE 2024, SALA CINECITTÀ

16.30 Proiecția filmului „OAMENI DE TREABĂ” de Paul Negoescu (România, 2022). 

Proiecția va fi urmată de o sesiune Q&A cu actorul român Iulian Postelnicu.

Accesul la ceremonia de deschidere și la proiecția filmului este liber, în limita locurilor disponibile, în urma confirmării participării la următoarea adresă de e-mail: roma.events@mae.ro

“OAMENI DE TREABĂ”: Scenariul, scris de Radu Romaniuc și Oana Tudor, cea din urmă jucând și rolul fostei soții a protagonistului, îl are ca protagonist pe Ilie (Iulian Postelnicu), un polițist de vârstă mijlocie dintr-un mic sat din nordul României, ale cărui provocări profesionale par să se limiteze la aplanarea conflictelor dintre bețivi în cârciuma locală și ignorarea acțiunilor discutabile ale primarului care cumpără bunăvoința sătenilor investind bani de proveniență dubioasă în bunăstarea comunității. Spre deosebire de mulți alții, Ilie nu este interesat să se mute la oraș, ci își cultivă visul de a cumpăra o livadă. Viața la țară este liniștită până când are loc o crimă. Ilie și noul său coleg Vali, care tocmai a absolvit academia de poliție, au opinii foarte diferite cu privire la modul în care ar trebui să se desfășoare ancheta. Oameni de treabă îi întinde o capcană protagonistului său, care în curând va lua decizia greșită. Sau va fi cea corectă?

19.00 Proiecția filmului „LA SNAGOV” de Cristian Comeagă (România, 2024).

Proiecția va fi urmată de o sesiune Q&A cu regizorul român.

Accesul la ceremonia de deschidere și la proiecția filmului este liber, în limita locurilor disponibile, în urma confirmării participării la următoarea adresă de e-mail: roma.events@mae.ro

„LA SNAGOV”: Lumea în care trăim este divizată sub toate aspectele: există o lume a bogaților și una a săracilor; o lume a celor treji, care înoată, și alta a celor adormiți, care plutesc amorțiți până se scufundă; o lume a manipulatorilor și cea a manipulaților; o lume care decide destine si cea care își suportă destinul decis de alții; o lume a șmecherilor și cea a fraierilor. O mână de indivizi influenți, adunați într-un „paradis” rezervat sus-pușilor, ascuns de ochii celor mulți, pregătesc alegerea unui posibil viitor președinte al țării, un președinte pe care mulți îl așteaptă cu un amestec de speranță, neîncredere și resemnare. Filmul reunește toate aceste elemente și le așază una lângă alta într-o imagine de ansamblu înfricoșătoare, caci, din cioburile unui prezent schimonosit, LA SNAGOV articulează o simplă și gravă întrebare: ce urmează?

DUMINICĂ, 7 IULIE 2024, SALA CINECITTÀ

16.00 Proiecția filmului „WARBOY” de Marian CRIȘAN (România, 2023).

Proiecția va fi urmată de o sesiune Q&A cu regizorul român.

Accesul la ceremonia de deschidere și la proiecția filmului este liber, în limita locurilor disponibile, în urma confirmării participării la următoarea adresă de e-mail: roma.events@mae.ro

“WARBOY”: E toamna anului 1944. Al Doilea Război Mondial se apropie de sfârșit. Nicu, un adolescent, pornește într-o călătorie, traversând peisajul sălbatic al Munților Apuseni, încercând să salveze caii familiei sale.

Filmul Warboy pornește de la amintirile bunicului meu Nicolae Popa, care la vremea anilor 1944-1945 era un adolescent, perioada când era slugă și lucra la un stăpân pentru care trăgea lemn de pe munte folosind caii. Erau zile, chiar săptămâni în care bunicul meu era nevoit să trăiască singur în pădure, având grijă de acei cai. În acei ani a fost martor la trecerea soldaților români, germani și apoi ruși prin pădurile și zona satului de munte în care locuia. Am imaginat un scenariu care să reunească toate aceste elemente într-o poveste inițiatică a unui adolescent prin ochii căruia am vrut să descifrez semnificațiile sfârșitului de război. (M. Crișan)

18.30 Proiecția filmului „VISUL” de Cătălin Saizescu (România, 2023). 

Proiecția va fi urmată de o sesiune Q&A cu regizorul român.

Accesul la ceremonia de deschidere și la proiecția filmului este liber, în limita locurilor disponibile, în urma confirmării participării la următoarea adresă de e-mail: roma.events@mae.ro

„VISUL”: Inspirat din fapte reale, filmul regizat de Cătălin Saizescu, după un scenariu de Gabriel Gheorghe, este o comedie în care visul unui actor pare să se năruie, în timp ce visele celor din jur sau ale deținuților cu care ajunge să pună în scenă o piesă de teatru par să se apropie mai mult de îndeplinire. Alex, un actor de provincie, nefericit în relația cu partenera sa și nemulțumit de colaborarea cu un regizor celebru care preferă un alt actor, este trimis de directoarea teatrului să regizeze un spectacol de teatru cu niște deținuți, sub supravegherea polițiștilor. Pe lângă repetițiile pentru rolurile din piesa “Visul unei nopți de vară” a lui William Shakespeare (piesa meșterilor), deținuții organizează un plan de evadare. De aici și titlul filmului. Căile vieții sunt nebănuite, iar Alex are o cădere nervoasă care îl obligă să renunțe la realizarea piesei. Comedia Visul, în regia lui Cătălin Saizescu, este primul lungmetraj românesc filmat în Penitenciarul Rahova, cu sprijinul Administrației Naționale a Penitenciarelor, și vorbește, printre altele, despre puterea artei de a transforma oameni și destine.