Conac Polizu

"Sosirea la Harlau, care este atat de plin de amintiri de razboi. (...) Primire calduroasa la gara. Sotii Polizu, tinerii Ghica-Deleni, generalul Zadic, oficialitati etc. (...). Restul zilei a fost petrecut mai mult sau mai putin la Macsut, unde ospitalitatea lor este cu adevarat moldoveneasca. Un pranz extraordinar, cu vinuri excelente (...). Inapoi la Macsut, ca sa facem o plimbare prin vie si sa luam o cina devreme (....). Grupul a fost cat mai placut si mai vesel posibil si oamenii din Macsut erau deosebit de incantati." - Maria Regina Romaniei, Insemnari zilnice, vol. VI, p. 425-427. 

Conacul Polizu este o fosta resedinta boiereasca, construita de ultimul domn al Moldovei, Constantin Ghica-Deleni intre anii 1870 – 1878. Cladirea a functionat ca resedinta de vara pentru intalnirile si vacantele petrecute de familie in Moldova. In 1946 insa, cu instalarea regimului comunist, cladirea a fost confiscata si transformata de noua conducere in cazarma ruseasca initial si apoi a servit drept support pentru diversele organizari administrative de la acea vreme : CAP, ferma pomicola, IAS. Stadiul de degradare al conacului a survenit nu numai in urma batjocorii cu care conducerea a tratat cladirea, ci si din cauza scopului in care aceasta a fost folosita : depozitare de legume si fructe, depozitare animale, folosirea unor camere si anexe drept depozit furajer etc. In anul 2005, dupa ani intregi de procese si lupte, mostenitoarea de drept a conacului a intrat in posesia conacului. In urma unei asocieri cu un om de afaceri, conacul a intrat intr.-un lung proces de renovare si reconditionare, proces care s-a finalizat in anul 2010.

Constatin Ghica – Deleni a fost casatorit cu Smaranda Niculescu Dorobantu, avand trei fete. Adina Ghica- Deleni a fost casatorita cu Nicolae (avocat), devenind astfel Polizu-Micsunesti. Conacul a fost oferit Didinei (cum ii spuneau nepotii) ca dota la casatorie. Adina Polizu Micsunesti este bunica mostenitoarei de drept, si una din figurile cele mai importante din viata acesteia. Femeie puternica, Adina Polizu Micsunesti a fost figura importanta atat in viata de familia, dar si in viata satului si a zonei in care locuia. De aceea numele de Polizu a fost ales.

Numele a fost ales nu numai din considerentele evidente de mostenire, insa si datorita usurintei in pronuntare. Avand de ales intre Ghica, Polizu si Micsunesti, Polizu este numele care poate fi pronuntat cel mai usor de turistii straini.

Starea conacului era una de dgradare avansata. Lemnaria si tocaria erau mancate de vreme, ramele ferestrelor erau tencuite (s-au descoperit sub aceste tencuieli obloane din lemn care restaurate sunt functionabile astazi si dau o nota de eleganta intregii cladiri), crama era sub un strat foarte gros de zugraveala si tencuiala, iar interiorul conacului usile erau rupte, podeaua inexistenta etc. 

Modificarea foarte importanta care s-a facut a fost restaurarea lemnului de la usi, ferestre, obloane pentru a pastra lemnul si nota aparte pe care acestea o aducea. Lemnul se afla sub un strat gros de vopsea care a fost indepartata cu aer cald si multa multa migala.

In fiecare camera a fost adaugata cate o baie. In proiectul initial din sec XIX cladirea avea doar doua bai, la capetele conacului. Insa importanta bailor in fiecare camera, nu numai din punct de vedere turistic, insa si de igiena este cruciala. S-a trecut apoi la schimbarea intregii retele de electricitate, acum aceasta fiind introdusa prin pereti, podele etc. 

Readucerea cramei a fost un pas foarte anevoios. Suprafata mare si stratul gros de tencuiala au facut ca reconditionarea acestui element sa fie foarte grea. Tencuiala a fost data jos cu pick-hammerul, cu dalta etc apoi totul a fost spalat cu turbo-jetul. Muncitorii au fost nevoiti sa lucreze cu pelerine groase de plastic si ochelari de protectie in special la reconditionarea tavanului. Au fost necesari in jur de doi ani pentru uscarea in intregime a pivnitei. 

Materialele folosite pentru finisaje au fost aduse din Grecia, Italia sau cautate cu multa truda in Romania pentru a folosi materiale de calitate superioara. Elementele schimbate au fost in principal compartimentarea interioara si amenajarea gradinii, iar cele restaurate pivnita, lemnul, fatada exterioara, luminatorul de pe holul conacului, veranda din spatele conacului.

Domeniul este compus dintr-o clădire principală şi câteva cladiri anexe (fostele reşedinte ale servitorilor). Suprafaţa construită este de 1150 mp, parcul aferent având o suprafaţă totală de 52 ha. Cladirea principală are 9 camere, iar una din anexele refăcute găzduieşte alte 6 camere.

Clădirea principală. În clădirea principală sunt vizate a fii date în procesul de cazare un număr de 7 camereduble, de tip double sau twin. În aceste camere, la cerere se pot monta paturi extra, maxim unul per cameră. Camerele sunt decorate in stilul secolelor XVIII-XIX. La subsolul clădirii există o cramă, dotată cu spaţii de servire a mesei, spaţii de zi etc, cât şi o salină la care oaspeţii au acces gratuit. 

Există trei tipuri de camere: -Junior Suite Deluxe (4 camere) – 64-65 m2 (inclusiv baia) : aceste camere au incorporată o zonă de zi formată din canapea, fotolii, TV, sistem de sunet, budoir si birou de lucru. Două din aceste camere pot fii încorporate într-un mic apartament format din: zonă privată de luat masa, acces privat la terasă şi intrare separată in unitate. O a treia camera deţine acces propriu la o mică terasă. Deluxe (2 camere) – 55 m2 (inclusiv baia): aceste camere deţin o zona de zi formată din birou de lucru şi budoir. Superior (1 cameră) – 40 m2 (inclusiv baia): cameră dotată cu birou de lucru.

Toate camerele sunt dotate cu TV-plasmă, Internet wireless gratuit, mini-bar. Băile deţin toate utilităţile necesare : cabină de duş, uscător de păr, halat şi papuci de baie, cosmetice şi produse

complementare. Anexele: In momentul de faţă anexele nu sunt oferite în sistem turistic, ele deservind zonele de birouri, bucătărie,spaţiu de depozitare etc. Parcul şi împrejurimile. Parcul dendrologic este alcătuit din numeroase specii de arbori şi arbuşti: nuc, mesteacăn, brad, molid, castani, aluni etc. Livezile sunt alcătuite din cireşi, vişini şi meri. De asemenea, avem culturi de roşii, vinete, castraveţi, ceapă, usturoi şi multe alte legume proaspete. De asemenea, parcul este dotat şi cu o pistă de biciclete.