Turneul "Cealalta voce. Elixiluri uitate ale pianului"

  

Actorul Marius Manole și pianistul Mihai Ritivoiu celebrează 3 legende ale artei interpretative românești

Turneul „Cealaltă voce. Exiluri uitate ale pianului” începe în 18 noiembrie

Între 18 noiembrie și 2 decembrie 2025, Asociația „Opus” propune turneul național ce are în centrul atenției trei personalități ale pianisticii românești de anvergură universală: Dinu Lipatti la 75 de ani de la trecerea în eternitate, Radu Lupu – 80 de ani de la naștere și Mîndru Katz – un secol de la naștere. 

În premieră, publicul va cunoaște scrisori din arhivele CNSAS trimise de cei trei pianiști părinților lor, relevante pentru contextul dramatic din România comunistă în care aceștia au  fost constrânști să aleagă calea exilului. Textele, aduse la viață prin prezența actorului Marius Manole, au fost redescoperite în ultimii ani datorită cercetărilor derulate de muzicolog Monica Lup, realizator de emisiuni muzicale la Radio România Muzical, manager de proiecte culturale. 

Vor fi prezentate, în alternanță cu scrisorile, lucrari muzicale din repertoriul acestor mari pianisti - Sonata op. 27 nr. 2 „a lunii” de Ludwig van Beethoven (Mîndru Katz), Impromptu D899 op.90 nr.3 în Sol bemol major de Franz Schubert (Radu Lupu) Alborada del gracioso de Maurice Ravel (Dinu Lipatti), la care se vor adăuga două lucrari inspirate de temele lui Dinu Lipatti, scrise în cadrul proiectului de doi dintre compozitorii români contemporani reprezentativi, Adina Dumitrescu si Catalin Cretu, care aduc dimensiunea componistică a moștenirii lui Lipatti în prezent. 

Regia îi aparține lui Eugen Dediu, printre ale cărui succese recente se numără punerea în scenă a operei D’ale Carnavalului  de Dan Dediu, la Opera Națională din București, în mai 2025.

Spectacolele încep la ora 19:00 și au loc după cum urmează:

- 18 noiembrie, Filarmonica „Transilvania”- Colegiul Academic din Cluj-Napoca 

- 21 noiembrie,  Filarmonica Pitești – Centrul Multifuncțional

- 26 noiembrie, Filarmonica „Oltenia” din Craiova

- 2 decembrie (data stingerii din viață a lui Dinu Lipatti), Sala Radio din București

Dinu Lipatti (1917-1950) a fost o stea a pianisticii româneşti şi internaţionale devenită legendă în 2 decembrie 1950, când o boală nemiloasă l-a secerat, la Geneva, la doar 33 de ani. Dar Lipatti reprezintă şi în prezent un reper absolut al scenei clasice: în 2017, publicaţia britanică „The Telegraph” a publicat articolul despre Lipatti  „Este acesta cel mai mare pianist al secolului XX?”. Răspunsul din partea marii majorităţi a celor mai faimoşi pianişti de azi a fost un categoric „da”. În scrisoarea sa adresată mamei, datată 25 iulie 1949, Lipatti, grav afectat de Sindromul Hodgkin, o roagă pe mama sa, Ana, folosind un limbaj codat pentru a nu fi interceptat de securitate, să vină lângă el în Elveţia pentru a-i aduce alinare. Scrisoarea, oprită de agenți, a dus la arestarea și  anchetarea mamei pianistului.

Mîndru Katz (1925-1978) - copil-minune, descoperit şi susţinut de George Enescu. În 1947, debutul ca solist la Ateneu a fost urmat de o strălucită carieră în peste 40 de ţări ale lumii. În scrisoarea sa adresată părinților în 1959 mărturiseşte hotărârea de a părăsi definitiv ţara după ce fusese ridicat în toiul nopţii şi anchetat de securitate.

Radu Lupu (1945-2022) a cunoscut consacrarea în anii ’60, câştigând trei dintre cele mai prestigioase competiţii internaționale: „Van Cliburn”, „George Enescu” și Concursul Internațional de la Leeds. După 1970, s-a lansat într-o carieră solistică care, alături de activitatea discografică, l-au plasat printre cei mai respectați și influenți pianiști ai vremurilor noastre. Asemenea lui Lipatti, a părăsit definitiv România stabilindu-se în Elveția. Scrisoarea descoperită, datată 20 decembrie 1970, înseamnă un bilanţ deosebit de complex al propriei cariere, o mărturisire emoționantă și sinceră către părinți, concluzia fiind că viitorul său nu putea fi decât în afara României comuniste.

Adevărat simbol al scenei teatrale româneşti actuale, Marius Manole a absolvit în 2001 cursurile Universităţii de Arte „George Enescu” din Iași, secția Actorie, la clasa profesorilor Emil Coșeriu și Cornelia Gheorghe. În 2002 - 2003 a urmat cursurile Secției de Coregrafie de la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București. Din 2002 este actor al Teatrului Naţional din Bucureşti.

Binecunoscut pentru impresionanta disponibilitate în registrul repertorial, pentru dinamism şi carismă, Marius Manole a creat personaje în zeci de piese de teatru, în Bucureşti, ţară şi în străinătate, Din 2009 s-a implicat şi în scurt sau lungmetraje, atât în România, cât și la nivel internațional. Este câştigătorul a trei premii UNITER. 

Născut la București, Mihai Ritivoiu este laureatul a numeroase competiții, printre care prestigiosul Concurs Internațional „George Enescu”. Desfășoară o intensă activitate în Europa și Japonia, evoluând ca solist alături de orchestre ca Filarmonica „George Enescu”, Orchestra de Cameră din Lausanne și English Chamber Orchestra, sub bagheta unor dirijori de renume precum Joshua Weilerstein, Robert Trevino, Michael Collins, Cristian Mandeal și Christian Badea.

Albumul de debut, „Transcendence”, a fost elogiat de presa internațională, fiind descris drept „frumos înregistrat, interpretat cu măiestrie – un recital solo de prețuit.” (The Arts Desk). Mihai Ritivoiu este artist în rezidență al Filarmonicii din București în stagiunea 2025/2026. 

Asociația Opus a fost înființată în anul 2001 de un grup de tineri compozitori și muzicologi. Până în momentul de față a derulat numeroase proiecte culturale având ca subiect marile personalități ale pianisticii românești, cu accent pe activitatea lui Dinu Lipatti, dar și a altor muzicieni de prim nivel. Este câștigătoarea Premiului pentru cel mai bun proiect cultural al anului 2022 (Case de muzicieni) din partea UCRRMR și a Premiului pentru cooperare internațională (Silence.Anatomia liedului) din partea AFCN. De curând, a produs volumul In memoriam Valentin Gheorghiu în colaborare cu Editura UNMB.

Proiectul nu reprezinta in mod necesar pozitia Administratiei Fondului Cultural National. AFCN nu este responsabila de continutul proiectului sau de modul in care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt in intregime responsabilitatea beneficiarului finantarii.