Cu ocazia festivităţilor din România dedicate lui Giacomo Puccini, la o sută de ani de la dispariţia sa, Institutul Italian de Cultură din București împreună cu ARTEXIM, instituție subordonată Ministerului Culturii, organizează la Universitatea Națională de Muzică din București, sala Auditorium, pe 14 iunie (orele 09.00-18.00) și 15 iunie (orele 09.00-14.00), simpozionul internațional dedicat sopranei românce Hariclea Darclée (1860-1939) – prima interpretă din istorie a rolului principal din opera „Tosca” de Giacomo Puccini, a cărei premieră a avut loc la Teatrul Costanzi din Roma, pe 14 ianuarie 1900.
Simpozionul Internațional Hariclea Darclée (1860-1939) și interpreții puccinieni din Europa de Est va aduce, în România, specialiști de renume precum Claudio Toscani de la Universitatea din Milano, Massimo Zicari de la Conservatorul din Lugano, Barbara Gentili de la Universitatea din Surrey, Oana Severin de la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, Vjera Katalinić de la Academia de Muzică din Zagreb, Marco Targa de la Universitatea din Calabria, Alessandra Palidda de la Universitatea din Manchester, Cristina Scuderi de la Universitatea din Milano, Matthew Werley de la Universitatea din Salzburg, Livio Aragona de la Conservatorul din Milano și Cristian Mogosan de la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima”. Acești experți vor explora diverse aspecte ale operei lui Puccini, de la stiluri interpretative și înregistrări istorice, la estetica teatrului muzical și condițiile contractuale ale vremii.
Claudio Toscani, cunoscut pentru curatorierea și promovarea operelor lui Bellini, Donizetti și Puccini, va aduce în centrul atenției impactul remarcabil al Haricleei Darclée asupra peisajului muzical internațional, marcând trecerea de la repertoriul liric romantic la verismul italian.
Massimo Zicari, expert în asimilarea și percepția operei italiene în lumea anglo-saxonă, va analiza comparațiile între înregistrările lui Darclée și ale altor mari interprete din perioada sa. Conferința sa va sublinia caracteristicile distincte ale interpretării pucciniene și va dezvălui influențele stilistice din acea perioadă de tranziție între belcanto și verismul operistic.
Cercetătoarea Barbara Gentili va aduce în prim-plan practicile de interpretare din secolul al XX-lea și influențele acestora asupra înregistrărilor muzicale. Prezentarea sa va examina modul în care marii interpreți ai timpului, precum Enrico Caruso și Emma Carelli, au influențat estetica vocală în muzica lui Puccini.
Lector universitar al Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, Oana-Andreea Severin, cu expertiza sa vastă în interpretare, va oferi o privire profundă în secretele muzicii pucciniene și va explora modul în care aceasta continuă să inspire și să captiveze cântăreții de renume.
Vjera Katalinić, director și consilier științific la Institutul pentru Istoria Literaturii, Teatrului și Muzicii Croate, aduce în lumina reflectoarelor viața și cariera celebrei cântărețe croate Milka Ternina. Conferința sa va evidenția contribuția lui Ternina la interpretarea rolului Tosca și colaborările sale cu alte celebrități ale operei, precum Enrico Caruso și Antonio Scotti.
Alessandra Palidda, cu expertiza sa în muzicologia istorică, va explora legăturile complexe dintre Giacomo Puccini și editorii săi la Casa Ricordi și Casa Musicale Sonzogno. Conferința sa va investiga modul în care aceste legături au contribuit la crearea „mitului Puccini” și la construirea narațiunilor istorice ulterioare.
Marco Targa va evidenția importanța interpretării lui Sarah Bernhardt în La Tosca și modul în care primii interpreți, inclusiv Hariclea Darclée, au preluat stilul său caracteristic. Prezentarea sa va ilustra elementele tipice ale limbajului corporal din secolul al XIX-lea care au definit această interpretare memorabilă.
Livio Aragona va analiza înregistrările fonografice ale lui Lorenzo Molajoli din 1929 și va evidenția interpretarea 'antiveristă' a operei Tosca. Conferința sa va combina date istorice, biografice și stilistice pentru a reflecta stilul interpretativ al lui Darclée și impactul său în contextul verismului puccinian.
Cristian Mogoșan, recunoscut pentru arta sa expresivă în interpretarea rolurilor de tenor în operele lui Puccini, va dezvălui tehnici vocale complexe utilizate pentru a atinge o expresivitate emoțională profundă. Conferința sa va explora cum aceste tehnici au captivat generații de ascultători și au contribuit la succesul continuu al muzicii pucciniene.
Cristina Scuderi, profesor la Universitatea din Graz, va analiza contractele cântăreților de operă din epoca lui Puccini, evidențiind clauzele, condițiile și beneficiile acestora, inclusiv numărul de spectacole garantate, salarii, concedii medicale, cazuri de forță majoră, interdicții și sancțiuni, precum și formele de protest disponibile pentru artiști.
Muzicologul Matthew Werley va explora în cadrul prezentării sale carierele Haricleei Darclée și Mariei Cebotari, născute la cincizeci de ani distanță, recunoscute internațional pentru rolurile lor în opere de Puccini, dar și contextul politic ce a influențat opera între anii 1910 și Al Doilea Război Mondial.
Programul Simpozionului
Vineri, 14 iunie
Locație: Universitatea Națională de Muzică București, Sala Auditorium
Adresă: Strada Știrbei Vodă 33, Sector 1, 010102, București
09:00-09:30
Bun venit
Nicolae GHEORGHIȚĂ, Prorector pentru Cercetare și Relații Internaționale – Universitatea Națională de Muzică București
Alfredo Maria Durante MANGONI, ambasador, Ambasada Italiei la București
Laura NAPOLITANO, director al Institutului Italian de Cultură din București
Claudio TOSCANI, președinte al Societății Italiene de Muzicologie
Pierluigi LEDDA, director general al Archivio Ricordi, Milano
Marco MAZZOLINI, director general al Casa Ricordi, Milano
09:30-11:00
Sesiunea I
Claudio TOSCANI, Universitatea din Milano
«Mia brava bella Floria»: Hariclea Darclée interprete pucciniana
Massimo ZICARI, Conservatorul din Lugano
Hariclea Darclée e le interpreti pucciniane nel panorama vocale del primo Novecento
11:00-11:30
Pauză de cafea
11:30-13:00
Sesiunea II
Matthew WERLEY, Universitatea din Salzburg
An Artistic Continuum? Hariclea Darclée and Maria Cebotari in European Context
Oana SEVERIN, Universitatea Națională de Arte „George Enescu”, Iași
Brief insight into why singers love Puccini so much
13:00-15:00
Pauză de prânz
15:00-17:15
Sesiunea III
Vjera KATALINIĆ, Academia de Muzică din Zagreb
To Miss Milka Ternina, the ideal Tosca in London
Marco TARGA, Universitatea din Calabria
«Con scenica scïenza»: la gestualità delle prime interpreti di Tosca
Alessandra PALIDDA, Universitatea din Manchester
Between debut and myth: Puccini, Ricordi, Sonzogno and the construction of a composer
Sâmbătă, 15 iunie
Locație: Universitatea Națională de Muzică București, Sala Auditorium
Adresă: Strada Știrbei Vodă 33, Sector 1, 010102, București
09:30-11:00
Sesiunea IV
Cristina SCUDERI, Universitatea din Milano
Arranging contracts for singers in Puccini’s era: clauses, conditions, benefits
Livio ARAGONA, Conservatorul din Milano
Ramificazioni interpretative: il Puccini di Lorenzo Molajoli (1868-1939)
11:00-11:30
Pauză de cafea
11:30-13:00
Sesiunea V
Barbara GENTILI, Universitatea din Surrey
A new voice for Puccini: Singers, opera and early recordings
Cristian MOGOȘAN, Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca
Giving voice to emotions. The art of expressive singing through vocal effects in Puccini’s tenor roles
13:00-13:30
Concluzii finale
Desfășurat sub Patronajul Ambasadei Republicii Italiene în România, simpozionul face parte din seria de manifestări dedicate Centenarului Puccini, un eveniment organizat de Institutul Italian de Cultură și ARTEXIM, instituție în subordinea Ministerului Culturii, în parteneriat cu Universitatea din Milano, Arhivele Ricordi, Editura Casa Ricordi, Societatea Italiană de Muzicologie și Universitatea Națională de Muzică București, care va găzdui evenimentul.
Intrarea este liberă.
Organizatori: Institutul Italian de Cultură București, Artexim, Universitatea Națională de Muzică București, sub patronajul Ambasadei Italiei București.
Parteneri instituționali: Università degli Studi di Milano, Archivio Storico Ricordi, Fondazione Giacomo Puccini Lucca, Ricordi, Puccini Museum.
Comentarii
Trimiteți un comentariu